Executari silite: Se poate face in Romania ce a facut guvernul spaniol?

Executari silite: Se poate face in Romania ce a facut guvernul spaniol?

Protestele din strada si doua sinucideri in 15 zile au fortat mana guvernului spaniol pentru a introduce masuri in scopul protejarii familiilor vulnerabile aflate in situatia de a fi executate silit de catre creditori.

 

In Romania, debitorii disperati nu au iesit in strada si nici nu au fost raportate in presa gesturi extreme de genul celor savarsite in Spania. Observam pe de alta parte cum portofoliile imobiliare ale bancile locale se imbogatesc constant.

 

"Lipseste vointa politica de a implementa in legislatie principii generale de drept, de a imparti responsabilitatea crizei in mod echitabil asupra tuturor celor implicati", a identificat problema avocatul Ionut Mateescu.

 

In cadrul initiativei Executivului de la Madrid, familiile care nu isi pot plati creditele nu pot fi evacuate din locuinte timp de doi ani. Masura se aplica familiilor cu un venit de cel mult 1.597 de euro pe luna, care trebuie sa indeplineasca, de asemenea, criterii suplimentare pentru a se califica: au cel putin trei copii in intretinere, au un copil cu varsta de pana in trei ani, asigura ingrijirea unei persoane cu dizabilitati, este vorba de familii monoparentale cu doi copii, debitorul este victima a violentei domestice sau nu are un loc de munca si nu primeste ajutor de somaj.

 

Totodata, guvernul va negocia cu bancile posibilitatea ca acestea sa inchirieze locuintele executate silit la costuri reduse persoanelor care si-au pierdut casele, potrivit ministrului spaniol al Economiei, Luis de Guindos, citat de Bloomberg.

 

Echivalentul autohton

 

In Romania exista o prevedere similara, valabila, insa, pe termen mult mai scurt, fiind initial un amendament la Legea locuintei 114/97, reluata ulterior, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Civil de la 1 octombrie 2012.

 

Potrivit acestei prevederi, nu exista posibilitatea evacuarii unor persoane din locuinte prin masuri de executare silita intre 1 decembrie si 1 martie, pe perioada de iarna, cu doua exceptii, cea in care persoana evacuata are o alta locuinta sau in care a intrat fraudulos in locuinta respectiva, a precizat avocatul Ionut Mateescu pentru Ziare.com.

 

"Fiecare societate are guvernul pe care si-l merita. In Spania se pare ca exista mai multa intelegere fata de cetateni. Si la noi ar fi trebuit sa se adopte aceeasi solutie. Criza actuala este generata nu numai de cetatenii care au apelat la credite fara discernamant, ci si de bancile care au incurajat un asemenea comportament.

 

Sigur, un asemenea sistem afecteaza in primul rand bancile care nu-si pot executa garantiile. Dar atat timp cat bancile sunt la originea bulei speculative care s-a spart, ele ar trebui sa suporte alaturi de cetateni efectele crizei", a spus avocatul.

 

Ionut Mateescu a aratat ca, in contextul producerii unor schimbari imposibil de prevazut la momentul contractarii imprumutului, clauzele contractuale pot si trebuie sa fie modificate.

 

"In drept exista o regula generala, Pacta sunt servanda, care stipuleaza ca ceea ce e scris intr-un contract trebuie respectat, este vorba de principiul fortei obligatorii a contractului. Dar aceasta regula generala cunoaste nuantari. Una dintre aceste nuantari este exemplificata de un alt principiu roman, Rebus sic stantibus, ce prevede modificarea clauzelor contractuale din cauza ruperii echilibrului contractual ca urmare a unor imprejurari neavute in vedere.

 

Evident ca cel care a contractat un imprumut in 2006-2007 a contractat imprumutul respectiv fiind incurajat, pe de o parte, de banci, iar, pe de alta parte, avand convingerea rezonabila ca situatia financiara nu se va transforma asa cum s-a transformat pana la urma", a precizat avocatul.

 

In concluzie, faptul ca aceste imprejurari au fost imposibil de anticipat in momentul in care s-a luat creditul justifica inclusiv derograrea de la forta obligatorie a contractului.

 

In plus, "nu trebuie sa distrugi consumatorul care trebuie si sa restituie rate la banca si sa plateasca impozite. Oamenii trebuie sa fie protejati pentru a putea produce, inclusiv pentru a plati rate", a adaugat avocatul.

 

Guvernul de la Madrid, intre protejarea cetatenilor si salvarea bancilor

 

Autoritatile spaniole incearca sa asigure un echilibru intre tensiunile sociale si protejarea sistemului bancar fragil, prin sprijinirea celor aflati in dificultate fara a genera o crestere a ratei imprumuturilor neperformante si, in consecinta, a nivelului imprumutului din partea creditorilor externi, la care bancile spaniole au apelat deja.

 

In Spania au fost executate silit 400.000 de locuinte de la debutul crizei financiare in urma cu cinci ani.

 

Tara detine cea mai ridicata rata a somajului din Europa, de 26%, iar economia a intrat in recesiune pentru a doua oara din 2009, continuand sa se contracte in conditiile in care Guvernul aplica masurile drastice de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar si evitarea, prin aceasta, a situatiei in care ar avea nevoie de un bailout precum Grecia, Irlanda sau Portugalia.

 

Aproximativ 9% din creditele ipotecare din Spania au fost deja renegociate, insa acest lucru nu a fost suficient.

 

Ce se va intampla dupa cei doi ani de amanare?

 

"Este rezonabil sa presupunem ca in doi ani se vor reaseza lucrurile din punct de vedere economic, oamenii vor avea un loc de munca, venituri din care sa isi plateasca rata", considera avocatul.

Sursa: Ziare.com